Arhitectul-șef și CTATU: cine avizează, de fapt, urbanismul local

Arhitectul-șef este conducătorul structurii de specialitate responsabile cu amenajarea teritoriului și urbanismul din aparatul consiliului județean sau al primarului, iar codul îi dă un statut explicit: reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului la nivelul administrației publice locale (art. 124 alin. 1).

Codul separă două activități pe care le desfășoară. Una strategică — planificarea, organizarea și coordonarea dezvoltării urbanistice a unității administrativ-teritoriale, numită activitate de planificare teritorială (alin. 2). Alta operațională — punerea în aplicare a documentațiilor de urbanism legal aprobate și conservarea teritoriilor cu valoare remarcabilă prin unicitatea și coerența lor peisajeră (alin. 3).

Regula cu cel mai mare efect practic este însă alin. (4): arhitectul-șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public sau personal contractual din aparatul de specialitate, indiferent dacă structura pe care o conduce este direcție generală, direcție, serviciu sau compartiment. Poziția este protejată tocmai pentru ca avizul tehnic să nu poată fi filtrat pe cale ierarhică.

Este prevederea pe care merită să o știi înainte de orice discuție la primărie: avizul arhitectului-șef nu se supune deliberării consiliului județean, consiliului local sau Consiliului General al Municipiului București (art. 124 alin. 6).

Practic, avizul este un act tehnic, nu unul politic. Consiliul aprobă documentația de urbanism, dar nu poate vota împotriva avizului tehnic al arhitectului-șef sau să îl înlocuiască printr-o hotărâre. Dacă avizul lipsește sau este nefavorabil, problema se rezolvă tehnic — prin refacerea documentației — nu prin negociere în ședința de consiliu.

În aceeași logică, arhitecții-șefi cooperează permanent cu direcțiile de specialitate ale ministerului, pentru transpunerea strategiilor și planurilor aprobate la nivel național și regional (alin. 7). La București, arhitectul-șef al municipiului este obligat să convoace lunar arhitecții-șefi de sector, pentru corelarea deciziilor (alin. 8).

Codul nu cere aceeași pregătire peste tot. Funcția se ocupă prin concurs, în condițiile Codului administrativ, de un funcționar public a cărui formație profesională diferă după nivelul unității administrativ-teritoriale:

• la județe, municipii reședință de județ, municipiul București și sectoarele Capitalei — arhitect sau urbanist, absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în urbanism și amenajarea teritoriului (art. 126 alin. 1 lit. a);
• la celelalte municipii și la orașe — arhitect, urbanist, conductor arhitect, inginer în construcții sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate (lit. b);
• la comune — aceleași profesii, la care se adaugă subinginerul în construcții, tot cu formare profesională continuă de specialitate (lit. c).

Cei care intră în funcție pe varianta de inginer sau subinginer și nu au studii în amenajarea teritoriului și urbanism au o obligație cu termen: să absolve cursurile de formare organizate de Institutul Național de Administrație împreună cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea ministerului, în maximum un an de la numire.

Sancțiunea este scrisă în text și nu este simbolică — eliberarea din funcția publică. Este una dintre puținele obligații de formare din cod cu o consecință atât de directă.

Multe comune și orașe mici nu au arhitect-șef. Codul prevede explicit soluțiile, ca activitatea de autorizare să nu se blocheze.

Dacă funcția este vacantă, atribuțiile operaționale pot fi exercitate temporar de un alt funcționar public din structura de specialitate care îndeplinește condițiile de studii, pentru maximum 6 luni într-un an calendaristic. Dacă nu există un asemenea funcționar, atribuțiile revin arhitectului-șef de județ, pe bază de convenție încheiată între cele două autorități publice locale, până la ocuparea postului (art. 126 alin. 2).

Codul mai prevede și alte forme de acoperire teritorială: pentru unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane, atribuțiile de elaborare, avizare și supunere spre aprobare a documentațiilor revin arhitectului-șef al orașului polarizator (art. 124 alin. 9), iar în consorțiile administrative, arhitectului-șef al unității unde funcția este ocupată (alin. 10).

Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, pe scurt CTATU, este o entitate consultativă cu atribuții de analiză și consultanță, care sprijină arhitecții-șefi la fundamentarea tehnică a avizului de inițiere și a avizului tehnic al arhitectului-șef (art. 128 alin. 1). Nu emite ea avizul — îl fundamentează.

Componența este deliberat interdisciplinară. Membrii sunt specialiști din urbanism, arhitectură, mediu și peisagistică, monumente istorice, arheologie, precum și din domeniul juridic, sănătate publică, sociologie, economie, geografie, construcții, inginerie geodezică sau transport (alin. 2). Componența nominală și regulamentul de funcționare se aprobă prin hotărâre de consiliu, la propunerea arhitectului-șef, după consultarea asociațiilor profesionale de profil și a instituțiilor de învățământ superior din domeniu (alin. 4).

Activitatea comisiei este coordonată de arhitectul-șef, iar secretariatul este asigurat de o persoană desemnată prin dispoziție a primarului, din structura de specialitate pe care acesta o conduce (alin. 3).

CTATU se organizează la nivelul consiliilor județene, al reședințelor de județ, al municipiului București și al sectoarelor sale, precum și la municipii și orașe. Pentru zonele metropolitane constituite conform legii activează comisia tehnică a municipiului polarizator (alin. 5).

Comisia organizată la nivelul consiliului județean funcționează ca entitate de analiză pentru toate unitățile administrativ-teritoriale din județ — cu excepțiile prevăzute de text: zonele metropolitane constituite, municipiile reședință de județ și municipiile unde comisiile sunt constituite. Pentru municipiul București, comisia județeană analizează doar planurile urbanistice generale și planurile ori proiectele care reglementează terenuri ce depășesc teritoriul administrativ (alin. 6).

Comunele nu au, așadar, CTATU proprie: documentațiile lor ajung la comisia județeană.

Este prevederea cea mai strictă din articol și merită citită cu atenție, pentru că depășește simpla autorecuzare. La ședințele CTATU nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentațiilor sau proiectelor supuse dezbaterii.

Interdicția se extinde însă și asupra celor care își desfășoară activitatea în cadrul persoanelor juridice care au avut calitatea de autor sau care au colaborat ori au contribuit în orice mod la elaborarea documentațiilor. Nu este suficient ca membrul comisiei să nu fi semnat personal: dacă biroul din care face parte a contribuit în orice fel, el nu participă la decizie.

Pentru participarea la ședințe, specialiștii primesc o indemnizație de 250 de lei pe ședință, dar nu mai mult de 1.000 de lei pe lună, indiferent de numărul ședințelor (alin. 8).

Câteva concluzii practice care rezultă direct din articolele de mai sus:

• documentația ta este analizată tehnic, nu politic — avizul arhitectului-șef nu trece prin votul consiliului;
• dacă lucrezi într-o comună, documentația va ajunge cel mai probabil la CTATU de la consiliul județean, nu la o comisie locală;
• proiectantul tău nu poate participa la decizia comisiei asupra propriei documentații — și nici colegii lui de birou;
• într-o comună fără arhitect-șef, atribuțiile pot fi preluate temporar de un alt funcționar sau de arhitectul-șef de județ, deci lipsa postului nu blochează dosarul;
• documentațiile de urbanism trebuie oricum elaborate de specialiști cu drept de semnătură acordat de RUR — cele semnate fără acest drept sunt lovite de nulitate (art. 140 și art. 146).