Ordinul MDLPA nr. 1.022/2026: procedura de elaborare și avizare a documentațiilor de urbanism

Ordinul propriu-zis are șase articole, dintre care patru nu fac decât să trimită la anexe. Structura lor arată cum a fost gândită procedura: câte un manual separat pentru fiecare tip de documentație, apoi formularele, avizele și un instrument de achiziție.

• Anexele nr. 1—5 — procedurile propriu-zise, una pentru fiecare tip de documentație: planul de amenajare a teritoriului zonal/intercomunitar (PATZ/I), planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ), planul urbanistic general împreună cu planul urbanistic general metropolitan (PUG și PUGZM), planul urbanistic zonal (PUZ) și proiectul urbanistic de detaliu (PUD).
• Anexa nr. 6 — cele șapte formulare folosite în procesul de elaborare și aprobare.
• Anexa nr. 7 — lista avizelor necesare, împreună cu competențele de inițiere, avizare și aprobare, pe 13 categorii de documentații.
• Anexa nr. 8 — modelul-cadru de caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de expertiză pentru elaborarea PUG, structurat pe municipii, orașe și comune.

Art. 55 alin. (1) din cod enumeră studiile de fundamentare obligatorii pentru toate PUG. Enumerarea are treisprezece litere, dar ultima, litera m), este o clauză deschisă — „alte studii necesare, conform specificului unității administrativ-teritoriale". Rămân, deci, 12 studii nominalizate, iar codul le dădea doar titlurile: art. 55 alin. (2) trimitea explicit conținutul și structura lor către procedura care apare acum.

Anexa nr. 3 le tratează pe toate 12, numerotate 1—12, fiecare cu scopul studiului, structura analizei situației existente și lista minimă de piese desenate. Ordinea din anexă nu o urmează pe cea din cod: procedura începe cu studiul topografic și cu cel geotehnic, adică cu suportul pe care se desenează restul.

Studiul topografic fixează o cerință care se verifică ușor la recepție: suportul se realizează în coordonate în sistemul național de referință Stereo 1970 și devine baza tuturor planșelor aferente studiilor de fundamentare, PUG și RLU.

Studiul privind protecția patrimoniului cultural imobil, litera i) din cod, se desface în anexă în trei studii distincte: studiul de urbanism istoric și arhitectură pentru stabilirea zonelor de protecție, studiul arheologic sau raportul de diagnostic arheologic și studiul peisagistic.

Pentru cine preia o documentație începută, art. 54 alin. (5) din cod rămâne regula de care depinde bugetul: studiile elaborate anterior contractării pot fi folosite, cu condiția să fie realizate cu date obținute cu cel mult 3 ani înainte de elaborarea sau, după caz, de inițierea proiectului.

Fiecare anexă își împarte parcursul în etape numerotate, iar numerotarea nu este comună. Cine lucrează pe două tipuri de documentații în paralel are de ținut minte două scheme diferite.

• PATZ/I și PATJ — șapte etape, de la elaborarea studiilor de fundamentare până la aprobare, cu analiza situației existente și diagnosticul ca etape separate.
• PUG și PUGZM — șase etape: studiile de fundamentare, diagnosticul multicriterial integrat, forma preliminară a documentației, obținerea avizelor, redactarea finală cu predarea bazei de date GIS și aprobarea.
• PUZ — singura procedură care numerotează o etapă 0, certificatul de urbanism, urmată de studiul de oportunitate pentru avizul de inițiere, studiile de fundamentare, forma preliminară, avizarea, redactarea finală și aprobarea.
• PUD — pornește tot de la certificatul de urbanism de construire, apoi studiile de fundamentare necesare avizării, variantele preliminare (documentația cuprinde minimum două), avizarea în CTATU, redactarea finală și aprobarea prin dispoziția primarului.

Tabelul din anexa nr. 7 este partea din ordin la care se va reveni cel mai des, pentru că răspunde la întrebarea de la începutul oricărei documentații. Are 13 rânduri, grupate pe trei niveluri teritoriale, și trei coloane: cine inițiază, cine avizează, cine aprobă. Fiecare rând poartă note de subsol cu articolul din cod care îl susține.

• Teritoriul național — două rânduri: strategia de dezvoltare teritorială a României și planul de amenajare a teritoriului național. Amândouă se aprobă prin lege organică, de Parlament.
• Teritoriul județean, intercomunitar, metropolitan — cinci rânduri: PATJ, strategia de dezvoltare județeană, PATZ/I, PUG al zonei metropolitane și PUZ pentru investiții care se realizează pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale.
• Teritoriul local — șase rânduri: PUG, PUZ pentru zone protejate de interes național, PUZ și PUD pentru zone din interiorul zonei protejate de interes local, PUZ pentru zone cu monumente clasate în patrimoniul mondial, PUZ obișnuit și PUD.

La PUZ și la PUD, coloana de avizare din anexa nr. 7 nu se oprește la „arhitectul-șef al UAT". Ea tratează separat unitățile administrativ-teritoriale fără structură de specialitate sau al căror arhitect-șef nu are studiile de specialitate cerute la art. 126 alin. (1) din cod.

În aceste cazuri, avizul se emite de arhitectul-șef al municipiului polarizator, pentru unitățile din zonele metropolitane constituite conform Legii nr. 246/2022, sau de arhitectul-șef al județului, cu fundamentarea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivel județean, pentru celelalte. Regula este simetrică cu art. 87 alin. (3) din cod, care mută avizarea integrată la nivelul consiliului județean în aceleași situații.

Consecința practică: formularul de aviz din anexa nr. 6 are o notă explicită care cere semnătura unui arhitect-șef ce îndeplinește condițiile de studii de la art. 126 alin. (1). Un aviz semnat de altcineva este contestabil chiar pe temeiul formularului.

Spre deosebire de Ordinul nr. 975/2026, care a adus 36 de modele, anexa nr. 6 are doar șapte. Explicația este că procedura nu formalizează decât punctele în care documentația trece de la un actor la altul: inițierea și cele două avize care condiționează continuarea lucrului.

• F_01 — cererea pentru emiterea avizului de inițiere.
• F_02 — avizul de inițiere.
• F_03 — avizul de inițiere emis pentru cel puțin două unități administrativ-teritoriale.
• F_04 — cererea pentru emiterea avizului de PUZ.
• F_05 — avizul de PUZ.
• F_06 — cererea pentru emiterea avizului de PUD.
• F_07 — avizul pentru proiectul urbanistic de detaliu, cu rubrică distinctă pentru specialistul cu drept de semnătură RUR și cu bife pentru fiecare dintre situațiile în care codul admite un PUD.

Procedura reia, în anexele nr. 1 și nr. 2, mecanismul avizării tacite din art. 93 din cod. Trei consecințe merită reținute exact în forma în care sunt scrise.

Prima: participarea membrilor în comisia de avizare integrată și transmiterea punctului de vedere sunt obligatorii, iar neîndeplinirea acestor condiții echivalează cu acordul tacit. Excepția o fac instituțiile din SNAOPSN, al căror acord rămâne obligatoriu pentru emiterea avizului unic; documentațiile depuse la ele nu pot fi considerate complete și conforme prin trecerea termenului.

A doua: „Avizele eliberate după invocarea acordării tacite de către beneficiar nu produc efecte juridice." Odată invocat acordul tacit, un aviz sosit ulterior — inclusiv unul cu condiții — nu mai poate fi opus documentației.

A treia, cea mai utilă la documentațiile lungi: avizul de inițiere, avizele și acordurile emise în cadrul aceleiași proceduri își mențin valabilitatea de la emitere până la aprobarea documentației, indiferent de termenele stabilite prin procedurile interne ale avizatorilor. Emitenții au obligația să transmită avizul prin mijloace electronice în ziua eliberării, iar dacă se cere reconfirmarea, ea se face în cel mult 5 zile lucrătoare.

Ordinul nu introduce termene proprii; le aplică pe cele din cod, iar procedura le presupune cunoscute. Sunt patru care structurează calendarul unei documentații.

• Maximum 60 de zile calendaristice de la înregistrarea documentației pentru ca membrii comisiei — națională, la art. 89 alin. (5), sau locală, la art. 92 alin. (6) — să analizeze și să transmită condițiile specifice de avizare.
• O singură rundă de solicitări: art. 92 alin. (7) și art. 89 alin. (7) obligă la transmiterea, o singură dată, a tuturor condițiilor, printr-un act de comunicare integrat, cu motivare tehnică sau juridică.
• Maximum 15 zile lucrătoare de la înregistrarea documentației complete pentru emiterea avizului unic integrat, la ambele niveluri — art. 89 alin. (6) și art. 92 alin. (8). Același termen se aplică avizului instituțiilor din SNAOPSN, la art. 86 alin. (4).
• Maximum 6 luni pentru depunerea completărilor cerute prin comisia națională. Art. 89 alin. (8) este categoric: la depășirea termenului documentația primește aviz negativ și trebuie redepusă.

Ultima anexă nu se adresează elaboratorului, ci primăriei care cumpără PUG-ul — dar ofertantul o citește ca listă a cerințelor pe care le va întâlni în documentația de atribuire. Modelul structurează serviciile pe pachete de activități, primul fiind elaborarea studiilor de fundamentare și a diagnosticului multicriterial integrat.

Partea despre echipă enumeră profilurile din care se compune un colectiv de PUG: arhitecți, absolvenți de licență în urbanism, economie, inginerie, geografie, sociologie, peisagistică, drept sau ecologie, absolvenți cu master în amenajarea teritoriului, urbanism sau peisagistică, specialiști atestați de Registrul Urbaniștilor din România, specialiști atestați de Ministerul Culturii în specializarea D — șef de proiect de specialitate, domeniul 2, urbanism istoric —, specialist GIS, manager de proiect și specialist geodez.

Cerințele pentru fiecare expert se scriu după un tipar comun: rol, calificare educațională sau profesională, abilități, experiență generală, experiență specifică și responsabilități în contract. Pentru specialiștii atestați, modelul acceptă atestarea în locul diplomei — „Specialist atestat RUR, simbol G7" este exemplul folosit în text — iar acolo unde expertul nu este atestat, autoritatea trebuie să ceară un număr de ani de experiență specifică.

Două prevederi protejează ofertanții. Autoritatea contractantă trebuie să aplice principiul nediscriminării și să nu creeze obstacole nejustificate prin solicitarea de „experți locali/rezidenți în România", iar cerințele minime din caietul de sarcini nu au voie să descrie „expertul ideal" — acela poate intra cel mult în factorii de evaluare. Înlocuirea unui expert-cheie pe durata contractului se notifică autorității, cu documente justificative, iar noul expert trebuie să obțină cel puțin punctajul celui înlocuit, pe cheltuiala contractantului.

Ca și la Ordinul nr. 975/2026, forma publicată conține câteva scăpări de redactare. Nu schimbă conținutul procedurii, dar contează pentru cine citează din ea sau o transpune într-un regulament local.

• Trimiterea la avizarea tacită este greșită de patru ori. Procedura preia textul art. 93 din cod aproape cuvânt cu cuvânt, dar acolo unde codul spune „în situațiile prevăzute la alin. (3)", procedura scrie „art. 92 alin. (3) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor". Art. 92 alin. (3) prevede însă că respectiva comisie lucrează în plen; regula acordului tacit este la art. 93 alin. (3). Eroarea apare de două ori în anexa nr. 1 și de două ori în anexa nr. 2.
• În anexa nr. 5, procedura PUD nu are etapa 2: punctele 1.2.2 și 1.2.3 sunt amândouă numerotate „Etapa 1", atât în cuprins, cât și în corpul anexei, iar numerotarea sare apoi direct la „Etapa 3".
• Tot în anexa nr. 5, trimiterea la capitolul care stabilește cromatica și codurile RGB ale planșelor apare de două ori ca „Cap Error! Reference source not found." — o referință încrucișată nerezolvată din editorul de text, rămasă în textul publicat. Capitolul-țintă nu poate fi identificat din text.
• În anexa nr. 2, punctul 1.2.4 — elaborarea strategiei de dezvoltare teritorială a județului — este singurul pas al procedurii PATJ fără etichetă de etapă, atât în cuprins, cât și în corpul anexei. Numerotarea trece de la „Etapa 3" direct la „Etapa 5".