Ordinul MDLPA nr. 1.092/2026: normative noi pentru îmbunătățirea terenului de fundare și lucrările din pământ

PDF-ul de mai jos este fișierul oficial al Monitorului Oficial nr. 843 bis din 6 octombrie 2026, preluat neschimbat. Este un PDF cu text, nu o scanare: se poate căuta și copia. Numerotarea paginilor din fișier coincide cu cea din Monitorul Oficial.

• Fișierul complet: 190 de pagini, aproximativ 9 MB — linkul de descărcare este la începutul articolului și în „Surse oficiale".
• Ordinul nr. 1.092/2026 — paginile 2—3.
• Anexa nr. 1, RTC 16-2026 (proiectare) — de la pagina 4.
• Anexa nr. 2, RTC 17-2026 (execuție) — de la pagina 134.

Art. 4 din ordin enumeră șapte documente care își încetează aplicabilitatea la intrarea lui în vigoare. Cel mai vechi este din 1979, cel mai recent din 1997; cinci dintre ele fuseseră aprobate prin decizii ale Institutului central de cercetare, proiectare și directivare în construcții și publicate în Buletinul Construcțiilor.

• C 29-1985 — Normativ privind îmbunătățirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I—VI).
• C 168-1980 — Instrucțiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire și a nisipurilor prin silicatizare și electrosilicatizare.
• C 169-1988 — Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale.
• C 196-1986 — Instrucțiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundații.
• C 251-1994 — Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea, executarea și recepționarea lucrărilor de îmbunătățire a terenurilor slabe de fundare cu materiale locale de aport pe cale dinamică.
• CD 29-1979 — Instrucțiuni tehnice departamentale pentru proiectarea și executarea fundațiilor pentru lucrările de drumuri din pământuri stabilizate cu ciment.
• NE 008-1997 — Normativ privind îmbunătățirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice și de compactare cu maiul foarte greu, caietul VIII.

RTC 16-2026 are două părți. Partea I (capitolul 4) tratează proiectarea soluțiilor de îmbunătățire a terenului de fundare: principii generale, verificarea la stări limită, specificațiile tehnice și încercările, apoi fiecare metodă în parte. Partea a II-a (capitolul 5) tratează proiectarea lucrărilor din pământ — terasamentele —, cu o precizare explicită: normativul se referă la proiectarea lucrărilor din pământ, nu la proiectarea structurilor geotehnice rezultate, cum sunt digurile, rambleurile sau debleurile.

RTC 17-2026 se ocupă numai de execuția soluțiilor de îmbunătățire a terenului. Pentru execuția lucrărilor din pământ, RTC 16 trimite la standardul SR EN 16907, toate părțile.

Pentru construcțiile și structurile care urmează a fi fundate pe terenul îmbunătățit, ambele texte păstrează aplicabile reglementările tehnice specifice acestora — RTC 16 și RTC 17 nu le înlocuiesc.

Metodele se clasifică după standardul SR EN 1997-3:2025 în îmbunătățire difuză — clasa A.I, fără rezistență măsurabilă la compresiune monoaxială (compactare, înlocuire, consolidare), și clasa A.II, cu rezistență măsurabilă (injecții, amestecuri) — și îmbunătățire discretă — clasa B.I, incluziuni nerigide de tipul coloanelor din material granular, și clasa B.II, incluziuni rigide. Clasa determină ce încercări de control se fac.

• Compactare — dinamică prin batere și dinamică prin vibrare (vibro-compactare).
• Consolidare — preîncărcare și drenuri verticale.
• Coloane — coloane granulare executate prin vibrare sau substituție dinamică, coloane în teacă de geotextil și coloane din pământ în loess.
• Incluziuni rigide, cu platformă de transfer sau fără legătură structurală cu fundația.
• Injecții și injecții cu presiune înaltă.
• Malaxare de adâncime.
• Pentru lucrările din pământ: compactare de suprafață, malaxare de suprafață (stabilizare), rambleuri și debleuri, poligoane experimentale.

Lucrările de îmbunătățire a terenului trebuie încadrate în categoria geotehnică 2 sau 3 (RTC 16, pct. 4.2.1 alin. (7), cu trimitere la SR EN 1997-3:2025). Cerințele de investigare, proiectare, inspecție și monitorizare se stabilesc pe baza categoriei geotehnice determinate după Normativul NP 074-2022.

Proiectarea pornește de la Modelul Terenului și de la Modelul Geotehnic de Proiectare definite în NP 074-2022, iar proiectul trebuie să definească zona de influență a lucrării, inclusiv efectele temporare și permanente pe care chiar tehnica de îmbunătățire le produce asupra terenului și asupra vecinătăților.

Proiectul geotehnic trebuie să cuprindă caiete de sarcini pe specialități, obiectivele urmărite, încercările înainte, în timpul și după execuție și criteriile de acceptare — parametrii de determinat, intervalul admis și metoda de determinare —, definite pentru fiecare proiect și metodă în parte. Tot el conține specificațiile pentru monitorizare și urmărirea comportării în timp.

Pentru verificatorul de proiecte, aceste cerințe se citesc ușor ca listă de control: normativul le formulează cu „trebuie", deci lipsa criteriilor de acceptare sau a încercărilor de control din caietele de sarcini este o abatere de la RTC 16-2026, nu o chestiune de stil.

Încercările de control ale terenului îmbunătățit trebuie realizate în toate situațiile (RTC 16, pct. 4.2.8 alin. (7)), cu frecvențe minime diferite pe clase.

• Clasele A.I și B.I — încercări pe teren și de laborator pe toată adâncimea zonei îmbunătățite (la B.I, și în dreptul incluziunilor, și între ele), cu număr minim de puncte și distanță maximă între ele stabilite ca pentru investigarea terenului natural după NP 074-2022.
• Clasele A.II și B.II — încercări de rezistență la compresiune monoaxială pe probe din terenul îmbunătățit sau din incluziuni, pe toată adâncimea. În lipsa altor specificații, minimul este de 4 încercări pentru fiecare unitate geotehnică sau o încercare la fiecare 125 m³.

RTC 17-2026 leagă execuția de proiect prin patru instrumente: supervizarea, care verifică dacă metodele și etapele de execuție respectă specificația din proiectul tehnic; inspecția, după planul de inspecție din proiect, pe baza criteriilor de acceptare; monitorizarea, care confirmă validitatea proiectului; și mentenanța. Toate se corelează cu categoria geotehnică a lucrării.

Dacă în timpul execuției criteriile de acceptare sunt depășite, proiectul și specificația de execuție trebuie revizuite sau trebuie luate măsuri de remediere. La lucrările de îmbunătățire a terenului inspecția se bazează, de regulă, pe încercări — de laborator, pe probe din terenul îmbunătățit sau din materiale, ori pe teren.

La lucrările din pământ compactate strat cu strat, poligonul experimental pentru încercările preliminare se execută obligatoriu înainte de începerea compactării (RTC 16, pct. 5.4.4.1 alin. (19)), iar rezultatele lui se transmit proiectantului, care stabilește instrucțiunile de compactare.

Art. 3 din ordin scoate din aplicare obiectivele și proiectele de investiții, indiferent de sursa de finanțare, publică sau privată, aflate în oricare dintre următoarele situații la data intrării lui în vigoare:

• procedura de avizare a început pe baza unui certificat de urbanism aflat în termen de valabilitate;
• procedura de achiziție publică pentru studiul de fezabilitate, DALI sau proiectul tehnic de execuție a fost inițiată, prin transmiterea anunțului de participare sau emiterea invitației;
• proiectul tehnic de execuție este în curs de elaborare;
• studiul de fezabilitate, DALI sau proiectul tehnic a fost recepționat de beneficiar ori depus spre avizare sau aprobare;
• indicatorii tehnico-economici au fost aprobați;
• există o autorizație de construire în termen de valabilitate, chiar dacă nu s-a făcut încă anunțul de începere a lucrărilor conform Legii nr. 169/2026;
• există un contract de finanțare în termen de valabilitate;
• lucrările sunt în curs de execuție.